Profilul de muzică pe care îl ascult a rămas similar cu cel de acum vreo 20 de ani, eurodance-ul s-a transformat în pop rock pentru mine, hard rock-ul în heavy metal. Și mai ascult ambientale.
C-Block este una din trupele pe care îmi doresc să le văd la We Love Retro anul acesta. ”Everything’s good” are un efect tranchilizant pentru mine de fiecare dată când o ascult, îmi readuce confortul copilăriei dintr-o perioadă în care eram fericită și n-aveam nicio grijă. Eram copil. Când sunt foarte supărată sau stresată sau obosită și vreau să îmi dau un reset, mă pun la volan și mă duc cu ea în urechi și efectul e mereu același: relax. Tot ce pot să sper e ca o vor include în repertoriu, altfel au piese mai cunoscute – ”So strung out”, ”Time is ticking away” sau oh, ”Summertime”, pe care o ascult la aproape fiecare început de vară.
Sunt convinsă că numai ”inițiații” rezonează cu această postare, pentru că dacă n-ai peste 30, n-ai idee despre ce epocă vorbesc. Este despre anii 90, despre o perioadă undeva, departe, despre care nu-ți vine să crezi că intră deja la retro. Pentru noi pare să fi fost ieri, doar puștii de 15 ani care arată de 20 te trezesc la realitate, cum s-a întâmplat și la Robbie Williams la Untold. Au ieșit masiv hoarde întregi de pampuște under 18 care habar n-aveau cine-i ”babalâcul ăla”. Geeeeee, time flyes!
Tot nostalgie o să-mi aducă și Coolio, cu Gangsta s Paradise sau Rednex cu Cotton Eye Joe (făceam podul din mânuțe la discotecile din clasă) și ceilalți. Lista trupelor e următoarea:
C-Block, Coolio, Captain Hollywood Project, Down Low, E-Rotic, Culture Beat, Rednex. Hai să vă las nostalgiile mele aici:
