Sunt așa zile… când ți-e pohui 🙂 Zilele friguroase sunt numărate și plimbările sub mugurii adormiți ai castanilor din Parcul Central s-au întețit. Păsărelele au prins glăscior și mi-e dor de pădurea mea, de la Făget. Anul trecut exact pe vremea asta au răsărit și la mine pe blog postările de stil personal, amorțite de frigul iernii – căci da, nu sunt o fashionistă de aceea care îngheață în pantaloni scurți la poze, la -5 grade. Indiferent că se poartă sau nu, sunt mare fan piele naturală. Am o colecție deloc neglijabilă de fuste de piele, vestuțe și o rochiță pe care o ador. La care se adaugă articolele din imitație de piele.
Uneori, chiar dacă soarele-ți zâmbește, nu poți să-i întorci zâmbetul, dar, încălzindu-ți sufletul, vei putea să zâmbești tu când vor fi nori… și-ți vei spune ”ieși, copile cu părul bălai, și râde la soare, doar de s-o-ndrepta vremea”…
Mulțumesc Cleo pentru poze!
Comments (3)
Arata bine hainele din piele naturala, dar prefer cele din imitatie pe pielea mea.Eu protestez asa, impotriva jupuirii animalelor.
Alexandrina, cu imitatia de piele cand frig ti-e frig, cand e cald mori de cald, nu te protejeaza deloc. In plus, exploatarea responsabila a pieilor nu e chiar asa de traumatizanta – adica pieile animalelor de la abatoare, a caror carne se foloseste pentru consum, unde crezi ca ajung? Adica hai sa nu mai mancam carne deloc, sa nu sacrificam animalele. Pai daca tot le mancam, doar nu le aruncam pielea. Intr-adevar, exploatarea brutala a animalelor pentru piei si blanuri e mai problematica, dar pana una alta, hai sa nu exageram. Poate preferi si incaltaminte din piele artificiala, in care transpira piciorul. Pe mine extremele astea ma dispera