Azi vedem prima ninsoare, ce îmbracă orașul de cu dimineață. E felul naturii de a ne pregăti terenul de ”joacă” pentru weekend-ul prelungitce urmează, de care se poate bucura toată familia: schiuri, săniuțe și tăvăleală în zăpadă. E peisajul perfect pentru această perioadă, și totuși are un neajuns: fleașca și mizeria de după. Așa este perfecțiunea imaculată a iernii, ca viața: cu dedesubturi mai puțin plăcute, ce contrastează cu frumusețea pe care o oferă. Nu-i așa? Visăm cu ochii deschiși când vedem locații boeme și case superbe pe Fine Living, peisaje paradiziace sau cupluri fericite alături de familia lor. Ceea ce vedem este partea perfectă, imaculată ca zăpada. Poate că nu e, dar percepția și proiecția noastră așa o poziționează.

De fapt, și ceea ce ne închipuim că e perfect, are ”mocirla” sa, exact ca zapăda. Iluzia unei vieți perfecte care vinde la televizor are la pachet aspecte nevăzute, iar fericirea este îmbinată cu tot felul de alte stări. Nu există o viață perfectă. Nu există un partener perfect. Dar pot deveni ambele ceea ce ai tu nevoie, și asta este ”mai mult ca perfect”. O viață frumoasă nu se primește la pachet, de Crăciun. Este rezultatul echilibrului personal, a muncii susținute, și a relațiilor create în jur. Nici partenerul perfect nu cade din cer. Nu trebuie să accepți pe oricine, acceptă pe cineva care se potrivește cel mai bine necesităților stringente. Pentru asta, trebuie să fii deja matură și să te cunoști foarte bine, iar faptul de a fi pe picioarele tale te ajută să elimini banii ca și criteriu dominant de selecție. O relație e ca vinul: cu timpul, devine mai tare. Și mai bună. Și mai valoroasă. Nu căuta avioane, caută-te pe tine. Fii tu, ascultă-te. Și nu uita, când îți dorești ceva cu adevărat, tot Universul complotează în a-ți îndeplini dorința 😉

O viață și o relație perfectă se construiesc, nu vin de la sine!

Foto: Francisc Sandor