Când eram micuță, eram fascinată de curcubeiele de culori de pe asflatul umed, după ploaie. Țin minte că l-am întrebat pe tata, total neimpresionat, ce e, și mi-a zis că e ulei de motor scurs de la vreo mașină. Era clar că nu vedea lucrurile cum le vedeau ochii mei de copil, pofticioși după tot ce era colorat, auriu, argintiu sau sclipitor 🙂 Pe vremea aceea nu aveai unde sa vezi curcubeie (tv-ul era alb-negru, tv-ul color era SF), decât pe cer, și vedeam rar . Nu știu cum se făcea, dar pe acelea tata mi le arăta cu entuziasm.

Mi-am amintit de asta zilele astea când am ieșit de la Gimmy, și ploaia măruntă prelingea pe asfalt niște curcubeie de ulei. Am senzația că în tumultul vieții moderne și pline de tot felul de stimuli, de azi, ne scapă lucruri aparent nesemnificative și simple, dar care pot stimula creativitatea sau ne pot face să medităm la faptul că putem găsi bucurie și satisfacție în lucruri mult mai simple decât ne-am imagina, deși ni s-a construit o lume din ce în ce mai artificială, cu necesități create și impuse, prin condiționare vizualo-mentală continuă.

Vi s-a întâmplat și vouă să aveți un factor declanșator de o amintire frumoasă, extrem de simplă, de demult, și care, în ziua de azi, v-ar fi scăpat cu siguranță?  Do share with me.

În ultimul timp am redescoperit farmecul plimbărilor nocturne de vară, calde, așa cum îmi plac mie sau chiar mai răcoroase. E o provocare să ieși din rutină și, de la birou să n-o tulești direct acasă și să te oprești să faci câteva ture de parc, de Someș sau Cetățuie. Câteva beneficii sunt:

– reconectarea cu tine, meditarea, dacă ești singur
– timp de povestit cu partenerul, mai degajat
– puțină mișcare și o gură de aer relativ curat, înainte de somn
– concentrarea atenției pe natura disponibilă, dispariția multitudinilor stimulilor de peste zi — adică relaxare.

… Sau oriunde altundeva, departe de casă. Și acesta este un motiv pentru care regret numărul redus al serilor de vară: faptul că nu putem străbate orașul, în plimbare, până la 3 dimineața. La toamnă/iarnă vom fi constrânși…