Se pare că blondul scandinav este una din cele mai râvnite culori de păr, de către femei. Este o culoare greu de obținut pentru tonurile închise de păr și adesea, fără decolorare, aproape imposibil. Chiar și așa, sănătatea părului este destul de compromisă.

Primesc tot felul de întrebări despre decolorare, însă fiecare are părul diferit, contează grosimea firului de păr, dacă e culoare naturală sau a mai fost vopsit, gradul de sănătate/degradare. Este știut că decolorarea subțiază firul de păr, pe lângă că-l usucă și arde, dacă nu ești atentă. Este destul de delicat să vă sfătuiesc în privința asta. Eu sunt binecuvântată cu un fir de păr gros, sănătos, și am deosebită grijă la alimentație, hidratare și stil de viață, în general. Adică mă ajută nu doar moștenirea genetică, ci și stilul de viață.

Această postare vine în completarea sau în spirijinul postărilor mai vechi, care văd că sunt deosebit de căutate la mine pe blog, chiar de acum vreo 2 ani. Căutările preferate în materie de păr blond sunt ”păr blond fără decolorant” aici și aici. De atunci am mai apelat de multe ori la decolorare cu praf, dar pentru că mi-a devenit scalpul foarte sensibil, am hotărât să renunț la praf pentru o foarte lungă perioadă de timp, dacă nu definitiv.

Actualmente folosesc Syoss Lighteners (foto) pentru rădăcini, nu întind niciodată pe lungime. Când am cumpărat prima oară Syoss Lighteners, am folosit tot conținutul cutiei – oxidant+crema+praf, praful Syoss fiind de acela alb, mai puțin agresiv cu scalpul și părul, din câte am reușit să îmi dau seama. Deschide foarte bine, până în 8 tonuri (mi-ar plăcea mai multe, dar și acesta abia se găsește). Nu știu cum se comportă la brunet, eu sunt șatenă. Poate mai trebuie adăugat oxidant de 12%. De trei decolorări încoace, am renunțat la praf, și folosesc doar crema, oxidantul, și niște oxidant de 12% în plus, pentru o cantitate mai mare și deschidere mai bună. Nu iese alb, dar nu este diferență bătătoare la ochi, plus că, ce e fain la Syoss Lighteners e că au un balsam mov de neutralizare a culorii galben. Și e și destul de bunuț, lasă părul moale, foarte plăcut la atingere.

În timp, când își mai revine și părul meu, aș putea să întind crema și pe lungime pentru un blond mai alb, acolo unde nu a fost decolorat cu praf. Dar nu simt nevoia acum și nu m-aș risca să atingă partea de fir decolorată.

Ce este nou în rutina mea de decolorare. Scalpul meu a devenit foarte sensibil și, la decolorări, mă ustura foarte tare. Așa că am început să folosesc protector de scalp, inițial gata preparat, apoi am început să îmi prepar eu. Am ales un ulei cu o compoziție similară cu a sebumului (uleiul de argan dar, mai ieftin, uleiul de migdale) și un ulei calmant – extract uleios de mușețel, pe care le amestec și, înainte de aplicarea syoss-ului, rog să mi se aplice la rădăcină, pe piele, pentru a forma un film lipidic protector. Apoi adaug cam o lingură din acest amestec și în Syoss. Nu afectează deschiderea culorii părului, în schimb nu te mai pișcă pielea capului deloc. Când am Moroccanoil, adaug din el în compoziția vopselei. Dar, ca un pont, puteți folosi și un alt ulei de păr mai ieftin, cum e cel de la Pantene sau de la Farmec. Important e să tamponeze puțin agresivitatea decolorantului/vopselei.

Foarte important: vă recomand să rugați pe cineva priceput să vă aplice produsul doar la rădăcină (mai cu seamă dacă e vorba de praf decolorant), eu niciodată nu-mi aplic singură vopseaua. Dacă la Boulevard e ocupat când am eu nevoie, fug la un coafor mai micuț de lângă mine și tot rezolv problema. Blonzire plăcută!