Culorile turbo încep să pălească odată natura care se îmbracă deja în culori de sezon, în trecerea ei la somnul lung de iarnă și oferind peisaje amețitor de frumoase. E toamna mea, din nou 🙂 Și eu simt că trebuie să fac această trecere în vestimentație, și o fac, aproape inconțtient, după un bioritm specific. Vedetele ținutei mele lejeruțe: kaki și ocru, roșu-ruginiu.

În vizita la crama Liliac, l-am întâlnit pe Florin Avram. Nu m-am putut abține să nu-i imortalizez cizmele super înalte, din piele cauciucată, superbe. Really vintage. Îi mai lipsește spada la brâu și ar arăta chiar cules din alte timpuri. Par unisex, le-aș purta și eu. Vouă vă plac? Sunt așa șic!

S-a făcut un pic friguț afară. Adică diminețile și serile sunt mai reci, nu-ți mai permiți să ieși fără mânecă lungă. Trecerea de la garderoba de vară caniculară la toamnă este destul de scrâșnită, având în vedere cu groază cât de lungă e la noi iarna. Așa că, la mine în dulap, hainele de vară, mai cu seamă rochiile, mai poposesc până undeva prin noiembrie, cu mici adăugiri adecvate timpului de afară. Așa că rochiile maxi mai pupă zile însorite de sub câte o gecuță sau sacou casual, după caz. Și nu renunț încă la sandale, pentru nimic în lume. Mă gândesc că, la un moment dat, vom sări din ele direct în cizme, cum s-a întâmplat în primăvară, de la rece la cald brusc. Aiurea, nu?

Apropo, îmi place tot mai mult imprimeul piele de șarpe. Vouă?